Dansand cu demonii

Dansand cu demonii

Dacă ai ști câți demoni mi-au pictat chipul. Nu e chipul pe care-l vezi tu, este în interior, nu ai cum să-l cauți, nu știi cum, niciodată nu ai știut, deși harta o aveai în mână. Nu știu de ce, din pașii de dans, pe ritm cu demonii, m-au ocolit de atâta rău, dar am ajuns la tine. Cică ei nu se înșeală, te duc acolo unde trebuie să fii, cu pași mărunți de dans, sau te schinjuie noaptea, și nu te lasă să dormi, te termină psihic să își îndeplinească scopul. Iar eu? Am dansat ca o fantomă, ţi-am privit ție coregrafia, eram doar o umbră. Nu mi-ai auzit pașii, dar am ajuns printre perdele în spatele tău. Am început să dansăm amândoi, iar demonii noștri s-au plăcut și au rămas împreună, în timp ce noi făceam pașii pe valsul infinit. Muzica s-a terminat, era prea lentă pentru stilul meu de viață, aducea prea multă liniște, iar pe mine liniștea mă omoară încet, mă surzește! Și am plecat, exact cum am venit, ca o umbră, în schimb am lăsat în urmă o dâră de parfum, să știu unde să ajung când vreau să mă întorc. Am rămas doar eu cu demonii, parfumul s-a evaporat, acolo în pustiu, unde dansam.

You May Also Like

No Comments on This Post

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

About Me

Salutări! Numele meu este Albert, sunt Graphic Designer şi Fotograf, cu sediul în Bucureşti, România. Călătoresc foarte mult, doar aşa îmi pot hrăni pasiunile! Călătoria nu este niciodată o chestiune de bani, ci de curaj.





%d bloggers like this: